Posts Tagged ‘referat’

Alexandru Ioan Cuza

Alexandru Ioan Cuza, (Alexandru Ioan I) – (născut 20 martie 1820 în Municipiul Bârlad, judetul Vaslui, România – decedat 15 mai 1873, Heidelberg, Germania), a fost fondatorul României moderne, domnul Unirii, primul domn al României (1859 – 1866).
Citește în continuare »

Anunțuri

Uniunea Europeana este o organizaţie a ţărilor europene dedicată creşterii integrării economice şi întărirea cooperarii între state. Uniunea Europeana are sediul in Bruxelles, Belgia.

Uniunea Europeana a fost înfinţata oficial la 1 noiembrie 1993. Este cea mai recenta organizaţie de cooperare europeană care a inceput cu Comunitatea Europeană de Carbune si Oţel din 1951 care a devenit Comunitatea Europeană in 1967. Membrii acestei organizatii au fost: Belgia, Marea Britanie, Danemarca, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia si Spania. In 1991 guvernele celor 12 state membre au semnat Tratatul Uniunii Europene (care a mai fost numit si Tratatul Maastricht). Acesta a transformat Comunitatea Europeana in Uniunea Europeană. În 1994 Austria, Suedia şi Finlanda au întrat si ele astfel numarul total de membrii a ajuns la 15. Citește în continuare »

Referate

Am gasit un referat Bacovia – Plumb util in perioada asta pentru ca multi prieteni mi-au spus ca profele au inceput sa ceara asa ceva la ore.

Tot aici, va recomand un site cu foarte multe referate mai ales referate la limba romana!!!

Am uitat sa va spun ca am gasit un nou site cu referate pentru studenti.
OnlineStudent este facut de o echipa de studenti din Regie si Grozavesti si iti propune o sumedenie de jocuri, referate sau burse studentesti.

Cazul Elodia – senzationalism pe paine, un nou trend in media romaneasca

Disparitia Elodiei Ghinescu pare a fi evenimentul anului in media romanasca dar inainte de a reface firul evenimentelor mediatice, trebuie sa mentionam faptul ca intregul fenomen are o explicatie cat se poate de rationala fiind exponentul senzationismului si consumerismului mediatic dus la extreme. Practica este folosita si in alte tari unde televizorul ocupa locuri de cinste insa este pentru prima data cand in Romania se face acest experiment sociologic, o adevarata provocare pentru afacerile din media autohtona.
Referatul intreg despre Elodia poate fi citit aici…

LATER EDIT: Andrei ne spune aici ca Eldia poate fi in America – poate in program Work and Travel USA

Chirita in provintie
Vasile Alecsandri

Născut 21 iulie 1821 Bacău Decedat 22 august 1890 Mircesti, judetul Iasi director al teatrului din Iasi impreuna cu C.Negruzzi si M.Kogalniceanu, colaborator la Dacia literara si Foaie stiintifica si literara (Propasirea), redactor si proprietar al Romaniei literare. A luat parte la miscarea revolutionara de la 1848 in Moldova, redactand unul dintre documentele ei programatice (Protestatie in numele Moldovei, a omenirei si a lui Dumnezeu) si a petrecut un an in exil in Franta. Intors in tara ia parte la luptele pentru Unirea Principatelor, se numara printre devotatii lui Al. I.Cuza, fiind numit deputat si ministru in mai multe randuri. Isi sfarseste viata ca ambasador la Paris. Se stinge din viata la data de 22 august 1890 si este inmormantat la Mircesti.
Debuteaza cu nuvela Buchetiera de la Florenta in Dacia literara (1840) Citește în continuare »

“Moara cu noroc” este o capodopera a nuvelisticii romanesti, un moment de referinta in evolutia prozei noastre. Slavici este unul din stralucitii reprezentanti ai realismului obiectiv in litaratura noastra, un precursor al prozei lui Liviu Rebreanu, prin vocatia de a picta mediul social si de a crea tipologii complexe.
Citeste restul referatului aici…

PS: daca mai aveti referate pe tema asta va rog sa-mi trimiteti

Am gasit un motor de cautare referate si il recomand din toata inima.

Astazi am gasit o lucrare foarte bine realizata despre Ganditorul de la Hamangia – mi se pare foarte originala si foarte binevenita in contextul in care profii de la noi ne dau doar teme naspa si lipsite de imaginatie:

Printre cele mai faimoase obiecte preistorice gasite in Romania se numara doua statuete de lut cunoscute sub numele de „Ganditorul de la Hamangia si femeia lui“. La scurt timp de la descoperire, cele doua obiecte au devenit simboluri ale spiritualitatii perene, fiind redate pe numeroase materiale de popularizare si propaganda: timbre, carti postale, vederi, afise, manuale scolare etc. Citește în continuare »

Haralambie

„Haralambie” este istoria cumplita a unui haiduc ucis chiar de fratele sau, devenit tufecci-basa, sef al garzilor domnesti din vremea lui Constantin Ipsilanti, timpul istoric fiind deci identificabil in jurul anului 1800. Naratorul este un personaj hieratic, calugarul Gherman, coborat din muntele Durau, de la schit, in mijlocul mirenilor. Preluarea functiei de narator (narator-martor) de la comisul Ionita, care promite sa spuna „o poveste si mai strasnica si mai minunata”, amanata pana la sfarsitul cartii, se face printr-un subtil ceremonial al spunerii, aproape fara voie.
Citește în continuare »

La tiganci

Citeam zilele astea Mircea Eliade – La tiganci si chiar am avut de facut un referat la scoala despre asta.
Am dat fuguta la biblioteca si m-am pus cu burta pe carte. In special critica si sper sa iasa ceva de nota 10.
Daca imi place ce va iesi, promit sa il public si aici pe blog.

Intre timp, nu uitati ca puteti sa-mi cereti sfaturi pentru referatele voastre.

Tudor Arghezi – Prefata

În poezia „Prefata”, de Tudor Arghezi, apare viziunea omului matur asupra jocului. Tema acestei scrieri este arta poetica, privita printr-o perspectiva ludica, diferita de cea a predecesorilor sai. Formula „Ne-am apucat […] Sa mintim, sa povestim” releva caracterul abstract al actului cultural. Eul liric initiaza o competitie a cantitatii, la care participa întreaga sa familie, ce are ca scop scrierea a cât mai multe poezii. În aceasta parte a operei este reliefat sensul de baza al jocului: lupta pentru ceva („si facuram si-o prinsoare / Cine poate scri mai iute / Stihuri vreo câteva sute”). Odata cu transformarea caracterului creatiei artistice din serios în ludic, întrecerea devine deschisa tuturor („Doi parinti si doi copii”). Faptul ca rasplata învingatorului este „un sfert de mar”, dovedeste un caracter important al jocului: absenta interesului material („Împartind un mar cretesc / Nu cumva ca sa jignesc / Pe tovarasii de coate, / Mâncând sferturile toate”). Sintagma „tovarasii de coate” aduce în atentia cititorului alte proprietati ale jocului: stabilirea unor relatii între participanti si schimbarea locului în ierarhia sociala. Pentru ca stilul neobisnuit si copilaresc al „Prefatei” sa fie înteles corect, eul liric ne propune întoarcerea la copilarie („Esti prea mare. Fa-te mic.”), pentru a renunta la reguli si a ne lasa în voia imaginatiei („Uita regula odata / si, cu cartea dezvatata / Mergi nitel de-a busile”). În acelasi timp, Arghezi întelege dorinta oamenilor de a pastra aparentele si conceptia gresita a adultilor despre joc, conform careia persoanele trecute de vârsta copilariei nu se joaca („Poti închide usile, / De ti-e teama si rusine / Sa te faci de râs ca mine”). Drept concluzie, se poate afirma ca poezia „Prefata” este o „ars poetica”, de tip ludic.

Citeste mai multe despre joc si joaca – Tudor Arghezi – Prefata

Ionel Teodoreanu, autorul romanului “La Medeleni” s-a nascut la Iasi pe 6 ianuarie 1897 si a murit pe 3 februarie 1954.
Ionel Teodoreanu a fost considerat de multi unul dincei mai originali autori. El a avut o memori buna a copilariei, ca si Ion Creanga si de aceea in romanul “La Medeleni” a descris o parte a vietii lui. Pe langa aceasta opera, autorul a mai scris si alte romane precum: “Turnul Milenii”, “Bal Mascat”, “Secretul Anei Florentin” si altele. Prima lui opera literara a fost “Ulita copilariei”, care a fost publicata in anul 1923. Opera “La Medeleni” a fost a doua opera literara a vietii sale, fiind publicata intre anii 1925-1927.
In volumul intai al operei La Medeleni, metaforele sund folosite foarte mult i apar numai cu sublinieri ale vietii.
Citește în continuare »

Studiu critic -de Eugen Todoran

Legendele Luceafărului
Geniul lui Eminescu este văzut ca înalţându-se în lumina Luceafarului. Poezia a retinut cel mai mult atenţia iubitorilor de artă frumoasă. Răsuntetul se explica prin faptul că poezia este o alegorie a nefericirii pământeşti a poetului şi aceasta a fost scrisă cu puţin înainte ca poetul să intre în prima faza a bolii sale mintale.
G.Calinescu consideră că Luceafărul nu avea aşa un mare răsunet fara opera completă a lui Eminescu. El consideră Luceafărul vârful operei eminesciene spre care ne urcăm citind creaţiile mai mici.
Din toate acestea se desprinde o idee centrală confirmată de toţi criticii prin care este considerată că întreaga creaţie eminesciană conţine motivul luceafărului.
Poezia Luceafărul s-a născut în noaptea unei mari dureri din dragostea lui Eminescu pentru Viorica Micle. Acest lucru a fost confirmat de Eminescu lui Maiorescu care la rândul lui a transmis această inforamţie lui I. Al. Brătescu-Voineşti.
Ideia geniului nemuritor este veche în gândirea poetului. Pe măsură ce el intra tot mai mult în conflict cu oamenii vremii el teoretizează distanţarea geniului de societate.
Citește în continuare »