Astazi am gasit o lucrare foarte bine realizata despre Ganditorul de la Hamangia – mi se pare foarte originala si foarte binevenita in contextul in care profii de la noi ne dau doar teme naspa si lipsite de imaginatie:

Printre cele mai faimoase obiecte preistorice gasite in Romania se numara doua statuete de lut cunoscute sub numele de „Ganditorul de la Hamangia si femeia lui“. La scurt timp de la descoperire, cele doua obiecte au devenit simboluri ale spiritualitatii perene, fiind redate pe numeroase materiale de popularizare si propaganda: timbre, carti postale, vederi, afise, manuale scolare etc. Citește în continuare »

Anunțuri

Haralambie

„Haralambie” este istoria cumplita a unui haiduc ucis chiar de fratele sau, devenit tufecci-basa, sef al garzilor domnesti din vremea lui Constantin Ipsilanti, timpul istoric fiind deci identificabil in jurul anului 1800. Naratorul este un personaj hieratic, calugarul Gherman, coborat din muntele Durau, de la schit, in mijlocul mirenilor. Preluarea functiei de narator (narator-martor) de la comisul Ionita, care promite sa spuna „o poveste si mai strasnica si mai minunata”, amanata pana la sfarsitul cartii, se face printr-un subtil ceremonial al spunerii, aproape fara voie.
Citește în continuare »

La tiganci

Citeam zilele astea Mircea Eliade – La tiganci si chiar am avut de facut un referat la scoala despre asta.
Am dat fuguta la biblioteca si m-am pus cu burta pe carte. In special critica si sper sa iasa ceva de nota 10.
Daca imi place ce va iesi, promit sa il public si aici pe blog.

Intre timp, nu uitati ca puteti sa-mi cereti sfaturi pentru referatele voastre.

Marketing educational

Între om şi mediul înconjurător are loc un neîncetat schimb, astfel ca să se păstreze un bun echilibru. În sistemul social sunt două momente: unul de consum şi altul de producţie care menţine echilibru.

Dacă în comuna primitivă acelaşi individ producea şi consuma, acum există o specializare a producătorilor, adică o diviziune a muncii care a determinat proprietatea privată şi a luat fiinţă schimbul realizat de negustori, adică s-a dezvoltat comerţul.

Activitatea comercială s-a perfecţionat mereu. Comerţul a devenit o verigă importantă în lanţul producţie, repartiţie, consum. Producţia trebuie să se adapteze cerinţelor născute din trebuinţe şi acest lucru se face după parcurgerea fazei schimbului, adică comerţul. Pentru produsul o dată realizat se caută un plasament cât mai favorabil.

Secolul al XX-lea a impus alte relaţii între producţie şi consum. Neadaptarea relaţiilor economice la cerere duce la faliment. Primordialitatea cererii înseamnă satisfacerea ei pe piaţă. De aceea este nevoie de marketing. Prin marketing se depistează cererile nesatisfăcute şi se stimulează cererea, se sprijină cumpărătorii. Citește în continuare »

Referate marketing politic

Sorin Tudor, un guru al marketingului politic, are un nou blog unde trateaza cu sange rece teme de comunicare in sfera politica.
Pentru referate pe tema marketingului politic, cred ca blogul acesta este cea mai buna sursa de documentatie.

Incredibil!!!

Fara sa vreau am dat peste 4 (PATRU!!!) bloguri INCREDIBILE. Las referatele la o parte si va recomand sa cititi din toata inima aceste bloguri rasarite din neant:
Ion Creanga scrie despre prieteniile cu Eminescu 🙂
Ion Luca Caragiale face deja misto de Vanghelie, Becali si Nastase
Mihai Eminescu se iubeste cu Veronica Micle si isi trimit scrisori!!!

„Povestea lui Harap-Alb”, cel mai reprezentativ basm al lui Ion Creanga a fost publicat in revista „Convorbiri literare” la 1 august 1877, a fost reprodus de Mihai Eminescu in ziarul „Timpul” in acelasi an. A fost tradus in limba germana si publicat in „Rumanische Revue” in 1886, apoi transpus in italiana, franceza si engleza, incat a capatat repede circulatie europeana.
Conform celor mai cunoscute definitii, tema basmului este lupta dintre bine si rau, cu triumful binelui. Cu alte cuvinte, eroul lupta pentru impunerea unor valori morale si etice: corectitudine, onoare, iubire liber consimtita, etc… Cel care nu respecta codul este pedepsit, dar si iertat alteori , oferindu-i-se sansa reintegrarii.

Sper sa va ajute la teme acest referat despre Harap Alb si Imparatul Rosu…

De astazi avem o tema de blog mult mai prietenoasa si mai usor de folosit pe telefonul mobil. Acum e mai usor sa faci scroll, sa derulezi referatele sau sa citesti exact ce te intereseaza!

Tudor Arghezi – Prefata

În poezia „Prefata”, de Tudor Arghezi, apare viziunea omului matur asupra jocului. Tema acestei scrieri este arta poetica, privita printr-o perspectiva ludica, diferita de cea a predecesorilor sai. Formula „Ne-am apucat […] Sa mintim, sa povestim” releva caracterul abstract al actului cultural. Eul liric initiaza o competitie a cantitatii, la care participa întreaga sa familie, ce are ca scop scrierea a cât mai multe poezii. În aceasta parte a operei este reliefat sensul de baza al jocului: lupta pentru ceva („si facuram si-o prinsoare / Cine poate scri mai iute / Stihuri vreo câteva sute”). Odata cu transformarea caracterului creatiei artistice din serios în ludic, întrecerea devine deschisa tuturor („Doi parinti si doi copii”). Faptul ca rasplata învingatorului este „un sfert de mar”, dovedeste un caracter important al jocului: absenta interesului material („Împartind un mar cretesc / Nu cumva ca sa jignesc / Pe tovarasii de coate, / Mâncând sferturile toate”). Sintagma „tovarasii de coate” aduce în atentia cititorului alte proprietati ale jocului: stabilirea unor relatii între participanti si schimbarea locului în ierarhia sociala. Pentru ca stilul neobisnuit si copilaresc al „Prefatei” sa fie înteles corect, eul liric ne propune întoarcerea la copilarie („Esti prea mare. Fa-te mic.”), pentru a renunta la reguli si a ne lasa în voia imaginatiei („Uita regula odata / si, cu cartea dezvatata / Mergi nitel de-a busile”). În acelasi timp, Arghezi întelege dorinta oamenilor de a pastra aparentele si conceptia gresita a adultilor despre joc, conform careia persoanele trecute de vârsta copilariei nu se joaca („Poti închide usile, / De ti-e teama si rusine / Sa te faci de râs ca mine”). Drept concluzie, se poate afirma ca poezia „Prefata” este o „ars poetica”, de tip ludic.

Citeste mai multe despre joc si joaca – Tudor Arghezi – Prefata

In gradina

de George Bacovia

Scartaie toamna din crengi ostenite
Pe garduri batrane, pe stresini de lemn,
Si frunzele cad ca un sinistru semn
In linistea gradinii adormite.

O palida fata cu gesturi grabite
Asteapta pe noul amor…
Pe cand, discordant si infiorator,
Scartaie toamna din crengi ostenite.

Bacovia este unul dintre marii poeti originali de dupa Eminescu ; despre manierismul estetic definind atmosfera cunoscuta în istoria literara sub numele de bacovianism au vorbit toti marii critici. Atmosfera launtrica particulara este, cum spunea Eugen Lovinescu, deprimata de toamne reci, cu ploi putrede, cu arbori cangrenati, limitat într-un peisagiu de mahala de oras provincial, între cimitir si abator ” atmosfera de plumb ” în care pluteste obsesia mortii si a neantului . Gasim in opera lui George Bacovia (pseudonimul lui George Vasiliu) influente din E. Poe si din simbolismul francez : Rollinat, Laforgue, Baudelaire, Verlaine – prin atmosfera de nevroza, gustul pentru satanic, ideea mortii, cromatica si predilectia pentru muzica. G. Bacovia este poetul toamnelor dezolante, al iernilor ce dau sentimentul de sfârsit de lume, al caldurilor toride, în care cadavrele intra în descompunere, al primaverilor iritante si nevrotice (Lacustra, Cuptor, Nervi de primavara, Decembrie). Cadrul este orasul de provincie, cu parcuri solitare, cu fanfare militare, cu cafenele sarace, cuprinse într-o realitate demoralizata . Alaturi de figurile proiectate pe acest fundal : copii si fecioare tuberculoase, o palida muncitoare, poetul insusi, ratacind fara sens, facând gesturi absurde, devin personaje : toamna, somnul, plânsul, golul, frigul, tristetea, umezeala, raceala, nevroza, primavara .
Citește în continuare »

Ionel Teodoreanu, autorul romanului “La Medeleni” s-a nascut la Iasi pe 6 ianuarie 1897 si a murit pe 3 februarie 1954.
Ionel Teodoreanu a fost considerat de multi unul dincei mai originali autori. El a avut o memori buna a copilariei, ca si Ion Creanga si de aceea in romanul “La Medeleni” a descris o parte a vietii lui. Pe langa aceasta opera, autorul a mai scris si alte romane precum: “Turnul Milenii”, “Bal Mascat”, “Secretul Anei Florentin” si altele. Prima lui opera literara a fost “Ulita copilariei”, care a fost publicata in anul 1923. Opera “La Medeleni” a fost a doua opera literara a vietii sale, fiind publicata intre anii 1925-1927.
In volumul intai al operei La Medeleni, metaforele sund folosite foarte mult i apar numai cu sublinieri ale vietii.
Citește în continuare »

Studiu critic -de Eugen Todoran

Legendele Luceafărului
Geniul lui Eminescu este văzut ca înalţându-se în lumina Luceafarului. Poezia a retinut cel mai mult atenţia iubitorilor de artă frumoasă. Răsuntetul se explica prin faptul că poezia este o alegorie a nefericirii pământeşti a poetului şi aceasta a fost scrisă cu puţin înainte ca poetul să intre în prima faza a bolii sale mintale.
G.Calinescu consideră că Luceafărul nu avea aşa un mare răsunet fara opera completă a lui Eminescu. El consideră Luceafărul vârful operei eminesciene spre care ne urcăm citind creaţiile mai mici.
Din toate acestea se desprinde o idee centrală confirmată de toţi criticii prin care este considerată că întreaga creaţie eminesciană conţine motivul luceafărului.
Poezia Luceafărul s-a născut în noaptea unei mari dureri din dragostea lui Eminescu pentru Viorica Micle. Acest lucru a fost confirmat de Eminescu lui Maiorescu care la rândul lui a transmis această inforamţie lui I. Al. Brătescu-Voineşti.
Ideia geniului nemuritor este veche în gândirea poetului. Pe măsură ce el intra tot mai mult în conflict cu oamenii vremii el teoretizează distanţarea geniului de societate.
Citește în continuare »

Subiectele de la bac par ca se lasa asteptate pe http://www.edu.ro (nu e o surpriza pentru nimeni) si credem ca intarzierea asta iar va avea un impact negativ asupra rezultetelor de la vara. Nu poti avea rezultate bune cand nu ai timp sa te pregatesti si nu te poti pregati fara sa stii subiectele – este un cerc vicios in care este prins tot sistemul din Romania.

O sa va tin la curent cu subiectul si cum aflu ceva despre BAC, va anunt!

CAPÍTULO 1

En este capítulo se nos presenta a Alonso Quijana como un hombre no excesivamente rico, incluso se podría decir que era más bien pobre.
También se nos da la edad de este peculiar personaje (50 años) y de su peculiar ama de llaves que pasaba de los 40. Este buen hombre tenía era de complexión recia, madrugador y gran aficionado a la caza. Este peculiar personaje era gran amante de las novelas de caballería y tenía como escritor favorito a Feliciano de Silva. Tal fue la obsesión por estos libros de caballería que decidió convertirse en caballero. Para llevar a cabo esta extraña aventura tuvo que coger y limpiar las armas de sus bisabuelos.
Para poder convertirse en un buen caballero necesitaba las siguientes cosas:
-un nombre para él mismo, pues todo caballero que se precie tenía un nombre apropiado para tal faena. Decidió ponerse como nombre Don Quijote de la Mancha, idea que sacó de Amadís de Gaula.
-un nombre para su caballo, al cual puso como nombre Rocinante, ya que el pobre caballo no se encontraba en su mejor momento.
-una mujer a la cual dedicarle todos sus triunfos y glorias, ya que en aquellos tiempos un caballero no podía comportarse como tal si no tenía una dama a la que dedicarle sus triunfos.

Don Quijote de la Mancha – lea más…

Tânãra generaþie românã se aflã astãzi sub influenþa operei poetice a lui Eminescu.
Se cuvine dar sã ne dãm seama de partea caracteristicã a acestei opere si sã încercãm totdeodatã a fixa individualitatea omului care a personificat în sine cu atâta strãlucire ultima fazã a poeziei române din zilele noastre.

Pe la mijlocul secolului în care trãim, predomnea în limba si literatura românã o tendenþã semieruditã de latinizare, pornitã din o legitimã revendicare nationalã, dar care aducea cu sine pericolul unei înstrãinãri între popor si clasele lui culte. De la 1860 încoace dateazã îndreptatea: ea începe cu Vasile Alecsandri, care stie sã destepte gustul pentru poezia popularã, se continuã si se îndeplineste prin cercetarea si întelegerea conditiilor sub care se dezvoltã limba si scrierea unui popor.

Fiind astfel câstigatã o temelie fireascã, cea dintâi treaptã de înãltare a literaturei nationale, în legãturã strânsã cu toatã aspirarea generaþiei noastre spre cultura occidentalã, trebuia neapãrat sã rãspundã la douã cerinþe: sã arete întâi în cuprinsul ei o parte din cugetãrile si simþirile care agitã deopotrivã toatã inteligenta europeanã în artã, în stiintã, în filozofie; sã aibã, al doilea, în forma ei o limbã adaptatã fãrã silã la exprimarea credincioasã a acestei amplificãri.

Amândouã conditiile le realizeazã poezia lui Eminescu în limitele în care le poate realiza o poezie liricã; de aceea Eminescu face epocã în miscarea noastrã literarã.

Poate va intrebati care este faza cu site-ul asta de referate… ei bine vreau SA FIE O PREMIERA IN ROMANIA si sa fie primul site de referate pentru telefonul mobil. Cand esti in clasa, pe fuga si ai nevoie de ceva nu trebuie decat sa tastezi adresa blogului si primesti ajutor pe loc de la colegii tai!

Nu e cool?

« Pagina anterioară