Download iPhone games - ceva gasit azi in graba pe net - un site cool de unde reusesti sa descarci jocuri pentru iPhone si te poti distra ore intregi (asta pentru ca e vacanta, am scapat de rezultatele de la bac si e cazul sa uitam cateva luni de referate si alte cele).

Ai chef de Games? Just PLAY!!!

Cel mai mare targ de Internship va prezinta oportunitati de practica pentru la vara in cadrul celor mai mari companii de pe la noi.

Va recomand sa intrati pe site si sa va inregistrati ca nu strica sa faceti niste practica la vara.

www.start-internship.ro

Via Andrei:

si circula zvonul ca Evolution of Dance este cel mai vizitat clip de pe YouTube. Ever!

Pastele se apropie si vreau sa va urez pe aceasta cale sarbatori cu bine si sper sa ne revedem voiosi in sesiune!

PS: pentru ca mielul sa mearga bine cu cozonacii, va recomand un concurs

1. CONFERINTA - ResUmE (Resurse Umane in Economie)
—————————————————————–
Asociaţia DaAfaceri (www.daafaceri.ro) organizează pentru a cincea oară ResUmE (Resurse Umane in Economie). Evenimentul constă intr-o conferinţă ce va avea loc pe 31 martie, la ora 13.30 in ASE, Facultatea de Cibernetică, sala 2013. Aceasta va fi urmată de 3 workshop-uri in zilele de 7, 8 si 9 aprilie.

> detalii la http://www.studentcv.ro/ro/stiri-detalii/1/37/resume—8211–oamenii-sunt-mai-mult-decat-cifre-/

2. CONCURS - JOBfest 2008 - castiga Ipod-ul preferat
—————————————————————–
Te inregistrezi pe site si iti faci un CV beton pentru evenimentul care va avea loc pe 11-12 aprilie la Cercul Militar National. Daca vei castiga, iti poti alege iPodul preferat si poti sa te distrezi impreuna cu prietenii tai!

> detalii la http://www.jobfest.ro/concurs/index.html

3. EVENIMENT - ANGAJATORI DE TOP
—————————————————————–
Vineri, 4 aprilie si sambata 5 aprilie, Angajatori de TOP, targ de cariera din Romania pentru tineri profesionisti are loc in Timisoara, Centrul Regional de Afaceri. Timp de doua zile, 60 dintre cei mai mari angajatori scot la concurs peste 1000 de joburi de calitate pentru studenti si tineri profesionisti cu pana la 7 ani de experienta in domeniile bancar, consultanta, IT, inginerie.

> detalii la http://www.studentcv.ro/ro/stiri-detalii/1/35/angajatori-de-top/

4. NEWS - Microsoft si Intel daruiesc 20 de milioane de dolari universitatilor
—————————————————————–
Companiile americane ii indeamna pe profesorii universitari sa examineze procesarea paralela si sa dea telefoanelor mobile functii care sa-i scoata pe oameni din situatii stinjenitoare. „Imaginati-va ca un om al carui nume nu vi-l amintiti se apropie de dumneavoastra, iar telefonul mobil foloseste functia de recunoastere faciala pentru a va oferi numele si informatiile legate de el inainte sa va dea buna ziua“, face un exercitiu de imaginatie revista „PC World“, referindu-se la aplicatia pe care cercetatorii spera sa o dezvolte cu cele 20 de milioane de dolari acordati de Microsoft si Intel universitatilor Berkeley, din California, si Illinois pentru cercetari privind procesarea paralela.

> detalii la http://www.onlinestudent.ro/index.php?id=603&pag=vstire

5. JOBS - Studioul din Bucuresti al Electronic Arts angajeaza 150 de oameni
—————————————————————–
Electronic Arts, cel mai important producător de jocuri video din lume, a demarat un proces important de recrutare în vederea extinderii activitătilor studioului de la Bucuresti. La începutul anului EA România a anunțat că va începe producţia de jocuri video pentru computere şi consolele.
Până în luna octombrie vor avea loc 150 de angajări. În momentul de fată, în cadrul studioului local al EA lucrează 220 de graficieni, programatori si testeri de jocuri.

>detalii la http://www.job-studenti.ro/ro/stiri-detalii/1/31/studioul-din-bucuresti-al-electronic-arts-angajeaza-150-de-oameni/

Daca sunteti studenti si vreti sa va gasiti un job bine platit va recomand sa mergeti la targul de joburi organizat la JOBfest.

Apropo de asta, nu uitati sa va completati inainte CV-ul online - sfat in special pentru colegele mele de la Spiru Haret care tin mortis sa se angajeze pana la sesiune.

Alexandru Ioan Cuza, (Alexandru Ioan I) - (născut 20 martie 1820 în Municipiul Bârlad, judetul Vaslui, România - decedat 15 mai 1873, Heidelberg, Germania), a fost fondatorul României moderne, domnul Unirii, primul domn al României (1859 - 1866).

Cronologie (1859 - 1866)

1859
La 5 ianuarie, la Iaşi, Alexandru Ioan Cuza este ales domn al Moldovei. La 24 ianuarie, la Bucureşti, tot el este ales domn al Munteniei. Astfel românii, deşi nu au călcat dorinţa marilor puteri de a avea două ţări cu doi domnitori, două conduceri, două parlamente, profitând de absenţa precizării ca aceşti domnitori trebuie să fie persoane diferite, au ales deliberat şi calculat pe unul şi acelaşi domnitor, Alexandru Ioan Cuza, care va efectua, de fapt, unirea efectivă a Principatelor Române.

Acest relativ tânăr militar de carieră, pe care mulţi l-au subestimat la începuturi, s-a dovedit a fi un talentat conducător, politician, diplomat, vizionar, executant remarcabil al unor proiecte şi vise seculare ale românilor.

Imediat, încep a se crea în principalele centre ale ţării instituţii de cultură generală şi instituţii de învăţământ mediu, urmând ca în anul următor, 1860, să se creeze primele instituţii de învăţământ superior.

1860
În acest an se înfiinţează, la Iaşi, Universitatea, Conservatorul de muzică şi se întocmeşte un Proiect de lege organică pentru instrucţia publică în Principatele Unite, în care se prevede obligativitatea învăţământului primar la sate şi oraşe. În bugetul anului 1860, se prevede o reală creştere a numărului şcolilor săteşti. În aceşti primi ani s-au încheiat convenţii şi relaţii diplomatice cu diferite state. Tot în acest an se înfiinţează la Paris o agenţie diplomatică a Principatelor Unite şi se încheie o convenţie telegrafică cu Rusia, “cea dintâi convenţie internaţională a Principatelor Unite”.

1861
La 24 decembrie, deşi cele două principate unite se aflau încă sub suzeranitatea otomană, Alexandru Ioan Cuza declară existenţa statului România cu capitala la Bucureşti.

1862
În anul 1862 se stabilesc înţelegeri şi legături telegrafice cu Austria. Are loc revoluţia ţăranilor condusă de Mircea Mălăieru.

1863
Alexandru Ioan Cuza formează un singur guvern sub conducerea lui Mihail Kogălniceanu. Noul guvern prezintă Adunării şi realizează proiectul legii privind secularizarea averilor mânăstireşti, lege prin care s-a dat o lovitură puternică feudalismului. De asemenea, se supune poporului, spre aprobare prin plebiscit, o nouă contribuţie, o nouă lege electorală. Naţionalizează poşta şi telegraful de capitalul grec.

1864
În acest an se decretează Legea Rurală, prin care se desfiinţează iobăgia. Reforma agrară din 1864, a cărei aplicare s-a încheiat în linii mari în 1865, a satisfăcut în parte dorinţa de pământ a ţăranilor, a desfiinţat servituţile şi relaţiile feudale, dând un impuls însemnat dezvoltării capitalismului. Tot acum se înfiinţează Universitatea Bucureşti, se creează Şcoala de arte frumoase, la Bucureşti, la conducerea căreia este desemnat Theodor Aman şi se realizează, în premieră, o Şcoală de medicină veterinară.

Nu există domeniu de activitate economică, social-politică, culturală, administrativă, militară din ţară, în care Cuza să nu fi adus îmbunătăţiri şi înnoiri organizatorice pe baza noilor cerinţe ale epocii moderne.

A fost silit sa abdice la 11 februarie 1866. Această abdicare silită putea avea consecinţe grave, pentru că:

după înlăturarea lui Cuza satele au fost înspăimântate că reforma agrară nu va mai avea loc.
la 3 aprilie 1866 la Iaşi - Mişcarea Separatistă - ducea la anularea unirii Moldovei cu Ţara Românească,
Poarta Otomană mobilizează armata la Dunăre pentru a interveni în România, unirea fiind recunoscută doar pe timpul domniei lui Cuza.
A fost înmormântat iniţial la Biserica Domnească de lângă Palatul de la Ruginoasa, aşa cum a dorit-o, iar după al doilea război mondial, osemintele sale au fost mutate la Biserica Trei Ierarhi din Iaşi.

Mai multe despre Alexandru Ioan Cuza.

Am o veste foarta buna in cazul in care vreti sa va angajati pentru a mai scoate un ban in plus pentru sucuri sau prajituri. Am gasit astazi pe net cateva jocuri de cariera care isi propun sa te pregateasca pentru job.

Cu alte cuvinte, sunt jocuri care iti dezvolta abilitatile pentru job (de la atentie, logica pana la viteza de tastare a cuvintelor). Mi s-a parut super tare ideea si de aia am zis ca trebuie sa va spun despre aceste jocuri.

Mihai Eminescu (n. 15 ianuarie 1850, Botoşani sau Ipoteşti, d. 15 iunie 1889, Bucureşti) a fost un poet, prozator şi jurnalist român, socotit de cititorii români şi de critica literară drept cel mai important scriitor romantic din literatura română, supranumit şi „luceafărul poeziei româneşti”.

Data şi locul naşterii
Într-un registru al membrilor „Junimii” Eminescu însuşi şi-a trecut data naşterii ca fiind 20 decembrie 1849, iar în documentele gimnaziului din Cernăuţi unde a studiat Eminescu este trecută data de 14 decembrie 1849. Totuşi, Titu Maiorescu, în lucrarea Eminescu şi poeziile lui (1889) citează cercetările în acest sens ale lui N. D. Giurescu şi preia concluzia acestuia privind data şi locul naşterii lui Mihai Eminescu la 15 ianuarie 1850, în Botoşani. Această dată rezultă din mai multe surse, printre care un dosar cu note despre botezuri din arhiva bisericii Uspenia (Domnească) din Botoşani; în acest dosar data naşterii este trecută ca „15 ghenarie 1850”, iar a botezului la data de 21 în aceeaşi lună. Data naşterii este confirmată de sora mai mare a poetului, Aglae Drogli, care însă susţine că locul naşterii trebuie considerat satul Ipoteşti.

Familia Eminescu
Mihai Eminescu este al şaptelea dintre cei unsprezece copii ai căminarului Gheorghe Eminovici, provenit dintr-o familie de ţărani români din nordul Moldovei, şi al Ralucăi Eminovici, născută in Juraşcu, fiică de stolnic din Joldeşti.

Primul născut, Şerban (n.1841), studiază medicina la Viena, se îmbolnăveşte de tuberculoză şi moare alienat în 1874. Fratele său, născut în 1843, Niculae, va contracta o boala venerică şi se va sinucide în Ipoteşti, în 1884. Iorgu, (n. 1844), a studiat la Academia Militară din Berlin, dar după o carieră de succes, moare în 1873 din cauza unei răceli contractate în timpul unei misiuni. Ruxandra se naşte în 1845 dar nu supravieţuieşte prea mult, moare în copilărie. Ilie, n. 1846 a fost tovarăşul de joacă al lui Mihai, descris în mai multe poeme. Moare în 1863 în urma unei epidemii de tifos. Maria, n. 1848 sau 1849 trăieşte doar şapte ani şi jumătate. Aglae trăieşte între 1852 şi 1906, a suferit de morbul lui basedow. A fost căsătorită de două ori, a locuit în Ipoteşti, şi a avut doi băieţi, pe Ioan şi pe George. Mihai a fost cel de-al şaptelea fiu. După el s-au mai născut în jur de 1854 Harieta, sora mai mică a poetului, cea care l-a îngrijit după instaurarea bolii. Matei, n. 1856, este singurul care a lăsat urmaşi direcţi. A studiat Politehnica la Praga şi adevenit căpitan în armata română. S-a luptat cu Titu Maiorescu, încercând să împiedice publicarea operei postume. Ultimul copil, Vasile, a murit la un an şi jumătate, data naşterii sau a morţii nefiind cunoscute. În termenii geneticii moderne se pare că toţi copiii sufereau de o malformaţie congenitală sau aveau probleme genetice.

O altă posibilă explicaţie era că în secolul al XIX-lea nu existau spitale, doctori, speranţa de viaţă nu depăşea 40 de ani, şi că erau frecvente epidemiile de tifos, T.B.C., hepatită, iar pentru sifilis nu exista vreun tratament, boala fiind incurabilă până la inventarea penicilinei de Alexander Fleming.

Copilăria
Copilăria a petrecut-o la Botoşani şi Ipoteşti, în casa părintească şi prin împrejurimi, într-o totală libertate de mişcare şi de contact cu oamenii şi cu natura, stare evocată cu adâncă nostalgie în poezia de mai târziu (Fiind băiet… sau O, rămâi).

Între 1858 şi 1866, a urmat cu intermitenţe şcoala la Cernăuţi. A urmat clasa a III-a la „Nationale Hauptschule“ din Cernăuţi, fiind clasificat al 15-lea între 72 de elevi. A terminat clasa a IV-a clasificat al 5-lea din 82 de elevi, după care a făcut două clase de gimnaziu.

Între 1860 şi 1861 a fost înscris la Ober-Gymnasium, liceu german din Cernăuţi. Elevul Eminovici Mihai a promovat clasa I, fiind clasificat al 11-lea în primul semestru şi al 23-lea în cel de-al doilea semestru. În clasa a II-a, pe care a repetat-o, l-a avut ca profesor pe Ion G. Sbiera, succesorul lui Aron Pumnul la catedră, culegător din creaţie populară şi autor de studii de ţinută academică. Aron Pumnul l-a calificat, în ambele semestre, cu note maxime la română. A obţinut insuficient pe un semestru la Valentin Kermanner (la limba latină) şi la Johann Haiduk, pe ambele semestre (la matematică). Mai târziu a mărturisit că îndepărtarea sa de matematică se datora metodei rele de predare.

În 16 aprilie 1863 a părăsit definitiv cursurile, deşi avea o situaţie bună la învăţătură. Avea note foarte bune la toate materiile. Ion G. Sbiera i-a dat la română calificativul vorzüglich (eminent). Plecând de vacanţa Paştelui la Ipoteşti, nu s-a mai întors la şcoală.

În 1864 elevul Eminovici Mihai a solicitat Ministerului Învăţământului din Bucureşti o subvenţie pentru continuarea studiilor sau un loc de bursier. A fost refuzat, „nefiind nici un loc vacant de bursier“. În 21 martie 1864, prin adresa nr. 9816 către gimnaziul din Botoşani, i s-a promis că va fi primit „negreşit la ocaziune de vacanţă, după ce, însă, va îndeplini condiţiunile concursului“. Elevul Eminovici a plecat la Cernăuţi unde trupa de teatru Fanny Tardini-Vladicescu dădea reprezentaţii. La 5 octombrie 1864, Eminovici a intrat ca practicant la Tribunalul din Botoşani, apoi, peste puţin timp, a fost copist la comitetul permanent judeţean.

La 5 martie 1865, Eminovici a demisionat, cu rugămintea ca salariul cuvenit pe luna februarie să fie înmânat fratelui său Şerban. În 11 martie tânărul M. G. Eminovici a solicitat paşaport pentru trecere în Bucovina. În toamnă s-a aflat în gazdă la profesorul său, Aron Pumnul, ca îngrijitor al bibliotecii acestuia. Situaţia lui şcolară era de „privatist“. Cunoştea însă biblioteca lui Pumnul până la ultimul tom.

Debut
1866 este anul primelor manifestări literare ale lui Eminescu. În 12/24 ianuarie moare profesorul de limba română Aron Pumnul. Elevii scot o broşură, Lăcrămioarele învăţăceilor gimnazişti (Lăcrimioare… la mormântul prea-iubitului lor profesoriu), în care apare şi poezia La mormântul lui Aron Pumnul semnată M. Eminoviciu, privatist. La 25 februarie/9 martie (stil nou) debutează în revista Familia, din Pesta, a lui Iosif Vulcan, cu poezia De-aş avea. Iosif Vulcan îi schimbă numele în Mihai Eminescu, adoptat şi de poet şi, mai târziu, şi de alţi membri ai familiei sale. În acelaşi an îi mai apar în „Familia” alte cinci poezii.

Informatii biografice despre Mihai Eminescu

Uniunea Europeana este o organizaţie a ţărilor europene dedicată creşterii integrării economice şi întărirea cooperarii între state. Uniunea Europeana are sediul in Bruxelles, Belgia.

Uniunea Europeana a fost înfinţata oficial la 1 noiembrie 1993. Este cea mai recenta organizaţie de cooperare europeană care a inceput cu Comunitatea Europeană de Carbune si Oţel din 1951 care a devenit Comunitatea Europeană in 1967. Membrii acestei organizatii au fost: Belgia, Marea Britanie, Danemarca, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia si Spania. In 1991 guvernele celor 12 state membre au semnat Tratatul Uniunii Europene (care a mai fost numit si Tratatul Maastricht). Acesta a transformat Comunitatea Europeana in Uniunea Europeană. În 1994 Austria, Suedia şi Finlanda au întrat si ele astfel numarul total de membrii a ajuns la 15.
Uniunea Europeana are mai multe obiective. In special ea munceşte pentru a promova si extinde cooperarea intre membrii in unele regiuni, inclusiv in probleme economice, sociale si legate de comerţ, politică externă, securitate şi probleme judiciare. Alt obiectiv major a fost implementarea Uniunii Economice si Monetare (UEM), care a stabilit o singură moneda pentru membrii UE. In afara de UEM, progresul spre aceste obiective e lent. Abilitatea Uniunii Europeane de asi atinge obiectivele a fost limitata de neinţelegeri intre statele membre, probleme economice si politice externe si presiune din partea noilor democraţii est europene de a deveni membre.

Crearea Uniunii Europene

La sfârşitul anilor ’80, schimbările politice a facut ca Comunitatea Europeană să crească cooperarea si integrarea. Odată cu prăbuşirea comunismului in Europa de Est, statele ex-comuniste au cerut Comunitaţii Europene sprijin politic si economic. CE a hotarat sa ajute multe din aceste ţări dar sa nu le primeasca imediat ca membre. O exceptie a constituit-o Germania de Est care a fost integrata automat o data cu reunificarea Germaniei.
Datorita acestor schimbari rapide Germania de Vest şi Franţa au cerut o conferinţa intraguvernamentală pentru a căuta o mai mare unitate. O conferinţa intraguvernamentală este o întâlnire între membrii, prin care se incepe procesul schimbării tratatelor Comunităţii Europene. O altă astfel de şedinţă a avut loc in 1989 pentru a pregati un program şi o structură pentru uniunea monetară, prin care membrii ar trebui să adopte o singura moneda. Primul Ministru britanic Margaret Thatcher s-a opus acestei unităţi, dar in 1990 John Major a devenit prim ministru si a adoptat o pozitie mai tolerantă in legatură cu unitatea europeană. Aceste conferinţe au inceput munca la o serie de înţelegeri care au devenit Tratatul Uniunii Europene.
Tratatul Uniunii Europene a creat Uniunea Europeana şi a avut intenţia de a extinde integrarea politică, economică şi socială dintre statele membre. După discuţii lungi a fost acceptat de către Consiliul European la Maastricht, Olanda, in decembrie 1991. Astfel scopul principal al Uniunii Europene va fi Uniunea Economica si Monetară (UEM). Sub UEM membrii UE trebuie sa adopte o singură moneda până in 1999. Tratatul Maastricht desemeana impunea nişte criterii stricte pe care statele membre trebuiau să le îndeplinească înainte de a intra in UEM. Deasemenea tratatul a creat noi structuri proiectate pentru a crea politici de securitate şi straine mai integrate si pentru a încuraja o cooperarea mai mare intre guverne în ceea ce priveşte chestiuni judiciare si legate de poliţie. Statele membre au acordat organelor de guvernare ale Uniunii Europene mai multa autoritate in anumite domenii, inclusiv cele legate de mediu, sănătate, educaţie si protecţia consumatorului.
Noul tratat a stârnit multă opoziţi si îngrijorare din partea cetăţenilor UE. Mulţi oameni erau îngrijoraţi din pricina UEM care ar înlocui monedele naţionale cu o singură monedă europeană. Marea Britanie a refuzat să accepte o parte din elementele tratatului şi astfel ea nu va face parte din UEM şi nu va participa la Capitolul Social, un articol din Tratatul Maastricht care subliniază obiective în politica socială şi cea legată de angajaţi. Alegatorii danezi au refuzat ratificarea printr-un referendum, în timp ce alegatorii francezi au fost in favoarea Tratatului printr-o mica majoritate. Germania a fost o provocare deoarece funcţia de membru in UE încalcă Constituţia. Într-o şedinţă de urgenţă a Consiliului European Danemarca a refuzat mai multe articole ale Tratatului. Din pricina acestor întârzieri UE n-a fost inaugurată oficial decât abia in noiembrie 1993.
Reacţiile populare împotriva unor aspecte si consecinţe ale Tratatului Maastricht a dus la o altă conferinţă intraguvernamentală care a inceput in martie 1996. Aceasta conferinţă a produs Tratatul de la Amsterdam care revizuia Tratatul Maastricht şi alte documente de baza ale UE. Aceste schimbări aveau rolul de a face Uniunea Europeană mai atractiva oamenilor de rând.
Tratatul de la Amsterdam cerea membrilor să coopereze in crearea de slujbe pe tot teritoriul Europei, protejarea mediului, imbunătăţirea sănătaţii publice şi respectarea drepturilor consumatorilor. În plus, Tratatul oferea îndepartarea barierelor de a călători şi imigra între statele membre cu excepţia Marii Britanii, Irlandei si Danermarca. Deasemenea Tratatul dădea posibilitatea admiterii statelor Est Europene ca membre. Tratatul a fost semnat de membrii UE la 2 octombrie 1997.

Extinderea Uniunii Europene

Până in 1995 toate ţările ex-comuniste au cerut sa fie membre UE. Însă UE era îngrijorată de stabilitatea institutilor europene în aceste ţări şi tranziţia lor la economia de piaţă. Ţările din Europa de Est aveau economiile mult mai puţin dezvoltate decât cele din Europa de Vest, care fac întrarea lor în UE dificilă. Extinderea ar necesita o reevaluare a programelor UE. Statele mai bogate se temeau că vor fi nevoite să bage mai multi bani in fondurile UE in timp ce ţările mai sarace se temeau ca partea lor din fondurile alocate de UE pentru agricultură si dezvoltare regionala ar fi puternic afectate.
În ciuda acestor griji, in 1997 UE a fost de acord ca situaţia economica şi politică din ţări ca: Cehia, Polonia, Estonia, Ungaria si Slovenia este în aşa fel încât negocierile pentru aderare pot să înceapă iar statutul de membru să vină după 2000. Celelalte ţări Est Europene au fost puse pe un indefinit stand-by. Dar comertul dintre est si vest şi-a dat drumul după 1990, ţările din vest începand să investească în acestea iar UE dându-le ajutor. UE şi ţări individuale au format legături şi au semnat acorduri formale pentru cooperari politice şi culturale. UE a mai fost de acord in 1998 să înceapa negocierile pentru statutul de membru cu Cipru; în acelaşi timp a suspendat cererea Turciei din pricina îngrijorărilor cu privire la drepturile omului şi a opoziţiei Greciei.

Care sunt avantajele intrarii in Uniunea Europeana?

Avantajele extinderii pentru România sunt aceleasi ca pentru toate celelalte tari candidate: crestere economica, cresterea investitiilor straine directe, crearea unor noi structuri de productie, care sa permita fabricarea unor produse finite, cu valoare adaugata mai mare si calitate superioara, conform standardelor UE, protectie sporita a consumatorilor, cresterea economiilor si investitiilor populatiei, micsorarea fiscalitatii, prin politici de impozitare mai relaxate, extinderea pietelor de capital (noi fluxuri de capital, diversificare a produselor financiare), dezvoltarea afacerilor si a sectorului privat, stimularea concurentei, acces pe piata muncii din statele UE, îmbunatatirea substantiala a standardului de viata al populatiei.
Integrarea va avea efecte pozitive asupra evolutiei economiei românesti, asupra societatii în ansamblu, asupra imaginii externe a tarii si în ceea ce priveste libera circulatie a persoanelor. Aceste avantaje economice generale trebuie sa tina, însa, seama de presiunile concurentiale ale pietei unice, de competitia acerba cu firmele din statele membre dezvoltate, de necesitatea transformarilor tehnologice- care pot duce, pe termen scurt, si la cresterea somajului, odata cu restructurarea întreprinderilor si a unor întregi sectoare industriale.

În domeniul agriculturii, avantajele sunt mai reduse, în primii ani de aderare, dar, pe termen mediu si lung, integrarea agriculturii românesti va duce la: cresterea productivitatii agricole (prin adoptarea acquis-ului si, mai ales, prin accesul la fondurile UE pentru agricultura si la tehnologie performanta), stimularea dezvoltarii exploatatiilor agricole mijlocii (pâna la 50 ha) si mari (peste 100 ha), îmbunatatirea accesului pe piata UE si disparitia tuturor barierelor comerciale, încetinirea migrarii fortei de munca din agricultura spre sectorul industrial
Accesul la fondurile structurale comunitare, ca viitor stat membru, va da posibilitatea României sa asigure o dezvoltare echilibrata a regiunilor, precum si o dezvoltare rurala sustinuta, sa modernizeze infrastructura de transporturi si de mediu, sa creeze noi oportunitati de ocupare a fortei de munca, mai ales în mediul rural, sa promoveze politici sociale care sa duca la standarde de viata de o calitat

Ce avantaje vor avea copiii/tinerii dupa integrarea in Uniunea Europeana?

În ceea ce priveste aderarea României la UE, efectele pentru tineri, se vor face simtite atât înainte de aderare, în cadrul procesului de pregatire, cât si dupa ce România va deveni membru al Uniunii Europene.
Dintre aceste efecte, putem mentiona în primul rând facilitarea studiilor în strainatate, prin introducerea principiului echivalarii diplomei în functie de curricula de pregatire. Exceptie face programul ERASMUS, în cadrul caruia perioada de studii urmata de studenti în UE este automat recunoscuta de catre universitatea din tara de origine, prin intermediul sistemului european de transfer de credite.

În al doilea rând, tinerii vor beneficia, ca întreaga populatie, de posibilitatea exercitarii unei profesii într-unul dintre statele membre. Conform acquis-ului comunitar, o persoana care este calificata sa practice o profesie în tara sa, va putea, de asemenea, sa practice acea profesie si în alt stat membru al UE, în aceleasi conditii cu cetatenii statului respectiv. De aceea, va urma o procedura de recunoastere a calificarii. Daca ceea ce studiaza nu este identic cu ceea ce prevede acquis-ul comunitar pentru anumite profesii specifice, persoana respectiva fie sustine teste de aptitudini, fie da examene de diferenta. Tendinta în Uniunea Europeana este de armonizare a programelor de învatamânt universitare si post-universitare.
Tinerii, ca de altfel toti cetatenii români, vor avea în mod automat drept de rezidenta în alt stat membru al UE. Ei vor beneficia de acelasi tratament ca cetatenii acelui stat membru al UE în care se deplaseaza, în ceea ce priveste sistemul de asigurari sociale si de sanatate. Accesul pe piata europeana va reprezenta pentru tineri accesul la o piata a muncii mult mai vasta, unde sansele de a gasi un loc de munca vor creste, ca si numarul de profesii în general, întrucât vor aparea noi tipuri de meserii.
În cautarea unui loc de munca, un ajutor substantial va fi oferit de reteaua de cooperare europeana EURES, care ofera informatii despre oportunitatile de angajare si despre conditiile de munca din UE.

Viitorul Uniunii Europene

UE a parcurs un drum lung din 1951. Numarul tarilor membre a crescut la 15 si poate creste pana la 21 pana in 2010. A creat un corp comun de legi, practici si politici si un nivel de cooperarea intre membrii foarte mare. Progresul sau insa n-a fost constant, periode de activitate au fost despartite de multi ani de somnolenta. Acest lucru de datoreaza in special din pricina a doua debateri care au fost aduse mai aproape odata cu propunerea integrarii tarilor din Europa de Est. Prima este de a da prioritate “adancirii” sau “largirii” uniunii, adica de a se concentra asupra integrarii actualilor membrii mai mult sau de a integrarii altor noi. A doua chestiune este supranationalismul impotriva interguvernalismului. Cu toate ca supranationalismul a fost acceptat guvernele nationle n-au vrut sa cedeze controlul organelor UE asupra unor domenii politice sensibile cum ar fi politica externa si sistemul judiciar.
Cea mai imediata provocare pe care UE trebuie sa o infrunte este succesul monedei unice, dar in mare parte viitorul euro-ului depinde in cat de acceptabil se dovedeste a fi institutiilor financiare si pietelor lumii. Pe termen lung extinderea in est ar trebui sa imbunatateasca viitorul monedei prin extinderea pietei unice si prin stimularea cresterii economiei si a comertului.